Creanțele, atunci când nu sunt recuperate la timp, îți pot influența negativ fluxul de numerar și pot cauza întârzieri în desfășurarea activității. Conform unui studiu realizat de Plum, o companie internațională de consultanță, 40% dintre antreprenori susțin că obligațiile financiare nerespectate la timp influențează negativ afacerile.
- Ce sunt creanțele
- Creanțele și cashflow-ul
- Tipuri de creanțe
- Ce cuprind creanțele: exemple de creanțe
- Ce sunt creanțele în contabilitate
- Când se pot executa creanțele
- Când se pot recupera creanțele
- Cesiune de creanță
Ce sunt creanțele
Dacă ești un antreprenor la început de drum, indiferent de domeniul tău de activitate, ai nevoie să cunoști câțiva termeni financiari care să te ajute în procesul de administrare a companiei tale. Unul dintre acești termeni este creanța. Așadar, dacă te-ai întrebat vreodată ce este creanța, îți răspundem noi în continuare.
Creanță DEX – sumă de bani pe care o persoană fizică sau juridică este îndreptățită să o încaseze de la o altă persoană fizică sau companie, căreia i-a vândut un bun sau serviciu.
Având în vedere că atunci când vorbim despre o creanță, sunt două părți implicate, acest termen poate avea două semnificații.
Prima semnificație face referire la cel care dă o creanță și, în această situație, o creanță este dreptul juridic al unui furnizor de a încasa o sumă de bani pe care clientul i-o datorează în urma prestării unui serviciu sau în urma vânzării unor bunuri către client.
Cea de-a doua semnificație îl are în vedere pe clientul care a beneficiat de bunuri și servicii. În această situație, o creanță este obligația clientului de a plăti o sumă de bani, într-o anumită perioadă de timp, pentru serviciile sau bunurile de care a beneficiat.
Creanțele și cashflow-ul
Acum, că am clarificat ce este creanța, un lucru este cert: pentru orice business care este furnizorul unei companii, dar clientul alteia, creanțele pot să fie atât obligații de plată, cât și drepturi de încasare. Indiferent de situație, acestea influențează cashflow-ul.
De exemplu, să presupunem că administrezi o companie care se ocupă cu recrutarea de resurse umane pentru alte companii. În această situație, tu oferi anumite servicii pe care clienții tăi (companiile) trebuie să ți le plătească. La rândul tău, în procesul de recrutare poți să apelezi la o agenție de marketing care să se ocupe de promovarea posturilor pentru care trebuie să găsești candidați. Astfel, și tu ai o datorie de plată față de agenția de marketing pentru că ea, la rândul său, prestează niște servicii pentru tine.
Într-un astfel de caz, poți să întâmpini câteva situații:
- compania pentru care ai recrutat personal poate să întârzie cu plata facturii emise de tine. În acest context, tu ai o creanță de încasat, și, dacă nu primești banii la timp, acest lucru îți poate afecta activitatea;
- nu poți să achiți la timp facturile pe care ți le-a emis agenția de marketing. Această situație poate fi întâlnită în cazul în care ești la început de drum și te bazezi pe câțiva clienți care să îți aducă venituri sau atunci când, deși activezi de câțiva ani în domeniu, mai mulți clienți întârzie cu plata facturilor. Indiferent de caz, cashflow-ul tău are de suferit.
Iată câteva sfaturi pe care să le aplici atunci când îți gestionezi cashflow-ul:
- Colectează creanțele cu ajutorul unui program de încasări care să-ți permită urmărirea datei scadente a fiecărei facturi. Cu ajutorul unui program complex poți chiar să setezi ca fiecare client să primească un reminder de plată înainte cu câteva zile de data scadentă, dar și după ce aceasta a fost depășită.
- Gestionează eficient stocul – prea multe stocuri în inventar reprezintă bani blocați pe care nu îi poți folosi. Analizează cererea și oferta pe baza ultimelor trimestre și ajustează-ți stocurile.
- Încheie relațiile neprofitabile – atunci când anumiți clienți au întârzieri constante în plata facturilor pe care le emiți, poate ar fi bine să renegociezi contractele ori să pui la punct o strategie de marketing pentru a-ți găsi clienți noi, de încredere.
👉 Nu lăsa întârzierile încasărilor să îți afecteze afacerea și relația pe care o ai cu furnizorii tăi. Chiar dacă te confrunți cu întârzieri ale încasărilor, trebuie să te asiguri că tu îți plătești la timp furnizorii și investești în afacerea ta. Așadar, dacă ai cel puțin 12 luni de activitate, poți să apelezi la Filbo, un partener de încredere care să te ajute. Iată ce avantaje îți poate aduce un credit IFN pentru capital de lucru și investiții:
- un consultant te poate ajuta să obții până la 115.000 de lei pe o perioadă maximă de 36 de luni. Dacă ai nevoie de un împrumut mai mic, de până în 60.000 de lei, îl poți accesa de unul singur, rapid și 100% online.
- beneficiezi de dobândă variabilă; dobânda DAE pornește de la ~2% pe lună pe toată durata contractului.
- poți să amâni plata timp de 30 de zile, o singură dată pe perioada contractului, dacă ai un comportament bun de plată la creditele în derulare.
Tipuri de creanțe
Creanțele se împart în mai multe categorii, în funcție de bunurile sau serviciile care au fost tranzacționate și de felul părților implicate în semnarea contractelor.
Ce sunt creanțele comerciale
Dacă te-ai întrebat vreodată ce sunt creanțele comerciale, ei bine, creanța comercială este un drept financiar care rezultă în urma semnării unor contracte între societăți comerciale. În această situație, contractele au ca obiect vânzarea de bunuri sau furnizarea de servicii contra unei sume de bani stabilită de comun acord între părți și menționată în contractul comercial.
Ce sunt creanțele civile
Atunci când ne referim la creanțe civile, este important de menționat că ele rezultă în urma unui contract semnat între două sau mai multe persoane fizice, fără ca în acest proces să fie implicată vreo persoană juridică sau instituție bancară.
Ce sunt creanțele bancare
Creanțele bancare sunt drepturi financiare care rezultă în urma unui contract de credit bancar. În această situație sunt implicate următoarele părți: instituția bancară care acordă împrumutul și persoana fizică sau juridică împrumutată.
Ce sunt creanțele fiscale
O creanță fiscală reprezintă obligația oricărui cetățean, practicant al unei meserii, precum și obligația companiilor de a achita îndatoririle fiscale față de stat. Acest tip de creanță mai este numit și drept patrimonial rezultat din raportul de drept material fiscal al statului.
Ce sunt creanțele salariale
Atunci când vorbim despre creanțe salariale, explicația este destul de simplă: acestea reprezintă obligația angajatorului de a plăti la termen și în condițiile stabilite sumele datorate cu titlu de salariu angajatului.
👉 Educația financiară nu se oprește niciodată, și chiar dacă ai câțiva ani de experiență ca antreprenor, mereu există noi lucruri de învățat. Pe lângă acestea, nu uita să apelezi și la servicii de încredere care să te ajute să îți dezvolți afacerea. Noi, echipa Filbo, susținem antreprenorii români, așa că îți punem la dispoziție, prin intermediul colaboratorilor, servicii non-financiare pe care le poți accesa gratuit, dacă ești clientul nostru. De exemplu, ai acces la platforme pentru emiterea facturilor, la date oficiale despre toate firmele din România sau pachete flexibile de telefoane.
Ce cuprind creanțele: exemple de creanțe
Obligațiile financiare se deosebesc în funcție de tipurile de creanțe. Iată câteva exemple concrete.
Creanțe comerciale
Există mai multe exemple de creanțe comerciale, însă cel mai comun exemplu este următorul: compania X, care are drept domeniu de activitate curățarea și întreținerea spațiilor de birouri, încheie un contract de prestări servicii cu firma Y. În urma acestui contract, compania X are dreptul de a încasa de la compania Y o sumă de bani aferentă prestărilor de servicii, în timp ce compania Y are obligația de a plăti această sumă de bani în termenul prevăzut în contract.
Creanțe civile
O creanță civilă poate fi cea rezultată în urma semnării unui contract între două persoane fizice, prin care persoana fizică A îi împrumută persoanei fizice B o anumită sumă de bani. Într-o astfel de situație, contractul de împrumut între persoane fizice este un document legal prin care împrumutatorul oferă împrumutatului o sumă de bani pe care acesta din urmă se obligă să o restituie în perioada de timp agreată în prealabil. În această situație, o creanță civilă este obligația persoanei fizice B de a returna banii primiți cu titlu de împrumut, în timp ce pentru persoana fizică A, creanța civilă este dreptul de a primi înapoi banii pe care i-a împrumutat.
Creanțe bancare
În ceea ce privește creanța bancară, cel mai potrivit exemplu este cel al contractului de credit. Să presupunem că firma X împrumută o anumită sumă de bani de la instituția financiară Y pentru extinderea spațiului de producție. Pentru acest împrumut se încheie un contract de credit între cele două părți, din care rezultă obligația companiei de a rambursa banii împrumutați într-un anumit interval de timp, și dreptul instituției financiare de a încasa înapoi banii împrumutați.
Creanțe fiscale
O creanță fiscală reprezintă datoria companiilor de a achita anumite îndatoriri față de stat. Un bun exemplu în acest caz este impozitul pe profit de 10%, care trebuie plătit de un PFA, și impozitul pe profit de 1%, care trebuie plătit de microîntreprinderi către stat.
👉 Indiferent de personalitatea juridică pe care o alegi, există câteva obligații pe care trebuie să le respecți înainte și după înființare. Află tot ce trebuie să știi despre SRL.
Creanțe salariale
În ceea ce privește creanța salarială, un exemplu aplicabil tuturor microîntreprinderilor cu cel puțin 1 angajat este următorul: obligația de plată a salariilor. De exemplu, dacă administrezi o companie cu 5 angajați și, conform contractului individual de muncă, ți-ai asumat responsabilitatea de a plăti salariile până în data de 15 a fiecărei luni, atunci acest lucru reprezintă o creanță salarială, deci, respectarea obligațiilor contractuale.
Ce sunt creanțele în contabilitate
Pentru o firmă, creanțele sunt sume de bani care trebuie încasate de la alte firme sau persoane fizice. În contabilitate, acestea sunt parte din activele circulante și se înregistrează în bilanțurile contabile, deci, afectează situația economică a firmei pe o anumită perioadă de timp.
Datorită caracterului lor complex, creanțele unei companii sunt delimitate în Planul de conturi în clasa a 4-a. Iată câteva detalii utile:
- creanțele comerciale sunt reflectate în contabilitate în grupa de conturi 41 „Clienți și conturi asimilate”;
- creanțele salariale sunt reflectate în grupa de conturi 42 „Personal și conturi asimilate”;
- creanțele fiscale sunt reflectate în grupa de conturi 44 „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”;
- creanțele bancare, spre deosebire de celelalte, sunt reflectate în grupa de conturi 16 „Împrumuturi și datorii asimilate”.
👉 Un contabil bun îți poate oferi consultanță și își asumă o serie de responsabilități atunci când lucrează pentru tine. Descoperă cum alegi contabilul potrivit pentru afacerea ta.
Când se pot executa creanțele
Pentru a putea fi executate, creanțele trebuie să îndeplinească anumite condiții menționate în art. 662 din Codul de Procedură Civilă. Iată care sunt acestea:
- să fie certe – o creanță certă este cea a cărei existență este dovedită de un contract semnat de ambele părți, o factură sau alte documente de plată semnate de către debitor;
- să fie lichide – o creanță este lichidă atunci când valoarea sa este clar stabilită în unul dintre documentele menționate mai sus;
- să fie exigibile – o creanță este exigibilă atunci când termenul de plată stabilit în documentele justificative este depășit.
Conform Codului de Procedură Civilă, dacă sunt îndeplinite toate aceste aspecte, un creditor are dreptul legal de a lua măsurile necesare pentru recuperarea creanțelor pe care debitorul nu dorește sau nu are capacitatea de a le plăti.
De exemplu, dacă administrezi o afacere care se ocupă cu amenajări interioare și ai prestat servicii în acest sens pentru un dezvoltator imobiliar, iar acesta nu și-a achitat îndatoririle, ai dreptul de a acționa în judecată dezvoltatorul pentru recuperarea banilor pe care ți-i datorează.
Nu uita, totuși, că primul pas în recuperarea creanțelor ar trebui să fie întotdeauna rezolvarea problemei pe cale amiabilă.
Când se pot recupera creanțele
Atunci când vorbim despre creanțe din facturi restante sau neplătite, dar care au fost acceptate la plată, acestea pot fi recuperate prin mai multe modalități. Cea mai comună modalitate este procedura ordonanței de plată, care presupune două etape:
- trimiterea unei notificări de plată debitorului;
- inițierea unei proceduri în fața instanței de judecată pentru recuperarea creanțelor, în cazul în care plata nu a fost efectuată de către debitor după primirea notificării.
👉 Până la recuperarea creanțelor, ai nevoie să îți asiguri capitalul de lucru necesar pentru desfășurarea activității companiei tale. Pentru că știm cât de important este timpul pentru tine, noi, echipa Filbo, îți punem la dispoziție cel mai rapid împrumut de pe piață – timpul mediu pentru o decizie de credit din ultimele 30 de zile este afișat pe site.
Cesiune de creanță
Cesiunea de creanță reprezintă un contract prin intermediul căruia un creditor transmite unei terțe persoane juridice creanța pe care o deține împotriva debitorului. Concret, dacă ai de încasat o anumită sumă de bani de la un client, ai posibilitatea de a transmite acest drept unei companii specializate care să se ocupe de recuperarea banilor.
Pentru a demara acest proces, nu ai nevoie de acordul debitorului și nu este obligatorie nici înștiințarea lui.
Neîncasarea la timp a unor facturi îți poate influența negativ cashflow-ul, motiv pentru care este bine să ai mereu o sursă de finanțare la îndemână. Filbo te susține cu împrumuturi rapide și avantajoase, dar și cu informații care să te ajute să îți administrezi afacerea mai ușor.
Sursă foto: shutterstock.com
