Promoție Black Friday: Accesează un credit până pe 29 noiembrie și te trimitem în CITY BREAK unde vrei tu. Vezi detalii!

Intră în cont
Aplică acum
Intră în cont
Aplică acum

 021 9217

Aplică acum

 021 9217

Ce este concordatul preventiv și cum poate fi de ajutor pentru companiile în dificultate

  • Articol publicat în
Verificat de: Robert Maftei

Concordatul preventiv este o procedură legală prin care o companie aflată în dificultate financiară poate negocia și implementa un plan de restructurare a datoriilor cu creditorii, înainte ca situația să conducă la insolvență. Potrivit raportului Global Insolvency Outlook 2024 realizat de Allianz Trade, numărul insolvențelor la nivel mondial era deja mai mare cu aproximativ 9% în prima parte a anului 2024, iar pentru întregul an raportul estima o creștere de peste 10%. De asemenea, potrivit aceluiași raport, numărul insolvențelor de afaceri la nivel mondial este prognozat să crească cu aproximativ 6% în 2025 și cu 5% în 2026, atingând niveluri record.

Esențial:

  • Diferența față de insolvență: concordatul preventiv este o procedură pre-insolvență orientată spre prevenție și redresare, păstrând controlul firmei asupra activității.
  • Când este recomandat: datorii temporare, pierderi operaționale sau probleme de lichiditate, când compania are perspective realiste de redresare.
  • Cine poate solicita: IMM-uri și companii mai mari cu dificultăți financiare temporare, care au active suficiente pentru a susține un plan de redresare.
  • Condiții preliminare: situație financiară dovedită, inventar clar al datoriilor, capital și active suficiente pentru credibilitate.
  • Etapele procedurii: depunerea cererii la instanță, notificarea creditorilor, elaborarea și negocierea planului de restructurare, aprobarea instanței și implementarea planului.

 

Cuprins:

 

Ce este concordatul preventiv – cadru legislativ

Concordatul preventiv este un mecanism legal prin care o companie aflată în dificultate financiară poate negocia și implementa un plan de restructurare a datoriilor cu creditorii săi, înainte ca situația să conducă la insolvență. Practic, este o procedură menită să ofere firmei o șansă de redresare, protejând în același timp interesele creditorilor și evitând pierderile asociate falimentului.

Din punct de vedere legal, concordatul preventiv este o procedură de prevenire a insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta stabilește cadrul procedural, condițiile de eligibilitate și rolul instanței, al administratorului concordatar (practician în insolvență) și al creditorilor în proces. Legea prevede că această procedură poate fi accesată de firmele care nu se află încă în insolvență, dar care întâmpină dificultăți financiare ce ar putea pune în pericol continuitatea activității.

Modificările legislative recente și impactul asupra concordatului preventiv

Prin Legea nr. 216/2022 (în vigoare de la 17.07.2022), concordatul preventiv a fost modernizat pentru a introduce procedura acordului de restructurare și concepte noi precum creanțele afectate/neafectate, finanțarea intermediară și descărcarea definitivă de obligații, facilitând negocierea amiabilă și protecția activității debitorului.

Ulterior, Legea nr. 49/2023 a introdus posibilitatea prelungirii cu 24 de luni a termenului de satisfacere a creanțelor pentru procedurile deschise înainte de 17.07.2022 (art. 25^3), în scopul susținerii redresării post-pandemie.

Aceste modificări au îmbunătățit cadrul juridic al restructurărilor preventive, oferind instrumente mai flexibile companiilor pentru a-și reorganiza datoriile și a evita insolvența, cu un accent pe facilitarea aprobării planului de restructurare de către creditori și pe creșterea ratei de succes a procedurilor preventive.

Diferența dintre concordat preventiv și insolvență

Este important de remarcat diferența între concordatul preventiv și insolvență:

  • Concordatul preventiv este o procedură pre-insolvență, orientată spre prevenție și redresare. Compania își păstrează controlul asupra activității și negociază direct cu creditorii condițiile de plată.
  • Insolvența este o procedură judiciară de recuperare a creanțelor, care intervine după ce firma nu mai poate face față obligațiilor sale financiare. În insolvență, controlul asupra firmei poate fi preluat de administratorul judiciar, iar riscul de faliment crește semnificativ.

 

Când și de ce este recomandat concordatul preventiv pentru IMM și companii

Accesarea acestei proceduri devine strategică în mai multe situații:

  • Datorii temporare – când compania are obligații financiare care nu pot fi acoperite pe termen scurt, dar fluxurile viitoare permit plata acestora.
  • Pierderi operaționale – când activitatea curentă generează pierderi, dar restructurarea proceselor și ajustările financiare pot restabili profitabilitatea.
  • Probleme de lichiditate – când firma nu dispune de suficiente resurse pentru a-și plăti creditorii imediat, dar perspectivele pe termen mediu sunt pozitive.

 👉 Dacă vrei să eviți situațiile care ar putea conduce la nevoie de concordat preventiv și să înțelegi cum să-ți finanțezi afacerea corect, îți recomandăm să citești acest ghid practic: 5 greșeli pe care antreprenorii le fac atunci când își finanțează afacerea. Vei descoperi sfaturi utile care te pot ajuta să iei decizii financiare mai informate și să-ți protejezi compania pe termen lung.

 

Beneficiile concordatului preventiv pentru companii

Concordatul preventiv reprezintă un instrument valoros pentru companiile aflate în dificultate, oferind multiple avantaje care pot contribui la stabilitatea și dezvoltarea afacerii pe termen lung.

1. Menținerea activității firmei și protecția patrimoniului

Prin accesarea concordatului preventiv, compania își păstrează controlul asupra operațiunilor și continuă să funcționeze în mod normal. Procedura previne măsurile coercitive din partea creditorilor și protejează activele firmei, reducând riscul de pierderi sau faliment.

2. Posibilitatea restructurării datoriilor și optimizării fluxurilor financiare

Concordatul preventiv permite renegocierea termenelor de plată și, în anumite cazuri, reducerea obligațiilor financiare. Acest proces ajută compania să își organizeze mai eficient resursele, să îmbunătățească fluxul de numerar și să creeze condiții pentru redresare sustenabilă.

3. Îmbunătățirea imaginii financiare în fața investitorilor și băncilor

O companie care implementează un plan de redresare aprobat legal transmite un semnal pozitiv investitorilor, partenerilor și instituțiilor financiare. Aceasta poate facilita accesul la finanțări noi, investiții și colaborări strategice, demonstrând responsabilitate și capacitate de redresare.

4. Reducerea riscului de insolvență sau faliment

Prin planificarea și implementarea măsurilor de restructurare, firma reduce semnificativ riscul de insolvență. Concordatul preventiv oferă un cadru legal sigur pentru a evita blocajele financiare și pentru a menține continuitatea afacerii.

 

Cine poate solicita un concordat preventiv

În practică, această procedură este frecvent utilizată de IMM-uri, dar și de companii mai mari care doresc să evite intrarea în insolvență și să mențină stabilitatea afacerii.

Tipurile de companii eligibile:

  • Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care au o activitate stabilă, dar se confruntă cu probleme de lichiditate temporare sau datorii acumulate.
  • Companii cu dificultăți financiare temporare, care încă dețin active suficiente pentru a-și susține planul de redresare.
  • Firme care nu se află în insolvență la momentul depunerii cererii – procedura se aplică înainte ca situația financiară să devină critică.

Condițiile preliminare pentru accesarea concordatului preventiv

  1. Situația financiară a companiei – firma trebuie să poată demonstra că problemele sunt temporare și că, prin restructurare, poate deveni din nou viabilă.
  2. Datoriile existente – este necesar un inventar clar al datoriilor și o evaluare a capacității de plată, astfel încât planul de redresare să fie realist și acceptabil pentru creditori.
  3. Capitalul social și patrimoniul firmei – compania trebuie să dețină suficiente active pentru a susține planul de concordat și pentru a oferi credibilitate creditorilor.

Prin urmare, concordatul preventiv nu este o soluție pentru companiile deja aflate în colaps financiar, ci un instrument strategic pentru firmele care doresc să își reorganizeze datoriile și să își protejeze afacerea pe termen lung.

 👉 Dacă deții o firmă în domeniul transporturilor și ai cel puțin 12 luni de activitate, atunci poți să-ți protejezi afacerea fără să ajungi să aplici pentru concordat preventiv. Cum poți face asta? Prin accesarea credit pentru transportatori de la Filbo.

Poți obține până la 600.000 RON pe o perioadă maximă de 36 de luni pentru capital de lucru, 48 de luni mixt și 60 de luni pentru investiții. Pentru sume mai mici de 60.000 RON, procesul are loc 100% online. Pentru sume mai mari, beneficiezi de sprijin din partea unui consultant.

 

Cum se derulează procesul de concordat preventiv? Etapele procedurii

Derularea procesului de concordat preventiv pentru firmă

Procedura de concordat preventiv urmărește redresarea companiei și implică mai multe etape clar definite, care combină intervenția instanței, negocierea cu creditorii și monitorizarea implementării planului de redresare.

1. Cererea la instanță și notificarea creditorilor

Procesul începe prin depunerea unei cereri la instanța competentă, însoțită de documentația financiară relevantă care demonstrează dificultățile companiei și potențialul de redresare. După admiterea cererii, instanța notifică creditorii despre intenția firmei de a intra în concordat preventiv. Această notificare este esențială pentru a începe dialogul și negocierea condițiilor de plată.

2. Planul de redresare și negocierea cu creditorii

Compania trebuie să elaboreze un plan detaliat de redresare, care să includă măsuri de restructurare a datoriilor, optimizarea fluxurilor financiare și eventuale ajustări operaționale. Planul este apoi prezentat creditorilor, care pot negocia termenii, reducerile de creanțe sau eșalonarea plăților. Scopul acestei etape este să se ajungă la un acord acceptabil pentru toate părțile implicate.

3. Aprobare și implementare

După încheierea negocierilor, planul de redresare se supune aprobării instanței. Dacă este aprobat, compania poate începe implementarea măsurilor stabilite. În această etapă, este crucial ca firma să respecte termenele și condițiile convenite, pentru a-și asigura stabilitatea financiară și pentru a preveni intrarea ulterioară în insolvență.

👉Dacă te confrunți cu dificultăți financiare temporare și vrei să găsești o soluție care să-ți protejeze afacerea fără a intra imediat în concordat preventiv, poți lua în considerare și suspendarea temporară a activității firmei. Află cum să faci acest lucru corect și strategic citind ghidul complet aici: Suspendarea activității firmei – cum să iei o pauză strategică.

 

Căile de atac și închiderea procedurii concordatului preventiv

Procedura concordatului preventiv este reglementată astfel încât să protejeze drepturile atât ale debitorului, cât și ale creditorilor. Legea oferă mecanisme clare de contestare și de închidere a procedurii, în funcție de modul în care aceasta evoluează.

Căile de atac

  • Contestarea omologării – creditorii care au votat împotriva concordatului pot solicita anularea acestuia în termen de 15 zile de la omologare, dacă apreciază că planul le prejudiciază interesele.
  • Nulitatea absolută – în cazuri grave (fraudă, încălcări majore ale procedurii, vicierea consimțământului creditorilor), se poate cere constatarea nulității în termen de 6 luni de la omologare. Judecătorul-sindic are dreptul să suspende concordatul atunci când există indicii serioase de nereguli.
  • Rezoluțiunea concordatului – dacă debitorul încalcă grav obligațiile asumate (favorizarea unor creditori, ascunderea sau înstrăinarea de active, plăți fără contraprestație), se poate introduce acțiune pentru desființarea concordatului. Aceasta poate fi inițiată de adunarea creditorilor concordatari sau un creditor individual care deține peste 50% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.

Închiderea procedurii

  • Finalizare cu succes – dacă planul este implementat integral, judecătorul-sindic constată realizarea obiectivelor concordatului. În acest caz, modificările asupra creanțelor devin definitive, iar compania își recapătă libertatea de decizie.
  • Eșecul concordatului – dacă administratorul concordatar apreciază că obiectivele nu mai pot fi atinse, poate cere constatarea nereușitei și închiderea procedurii. Această situație poate conduce la deschiderea unei proceduri de insolvență.

 

Planul de restructurare în cadrul concordatului preventiv

Dacă totuși ajungi la concordat preventiv, este important să știi că un plan de restructurare solid și realist este esențial și determină succesul procedurii. Acest plan trebuie să arate cum va depăși compania dificultățile financiare și să ofere o viziune clară asupra viitorului economic al organizației. Conform art. 24 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 cu modificările și completările ulterioare, planul de restructurare trebuie să includă cel puțin două categorii principale de măsuri:

   1. Reorganizarea activității debitorului

Aceasta poate include restructurarea conducerii, modificarea structurii funcționale, optimizarea proceselor, reducerea personalului sau alte măsuri organizaționale necesare pentru eficientizare.

Aceste măsuri trebuie justificate prin analize detaliate ale cauzelor dificultăților financiare și trebuie să demonstreze cum vor îmbunătăți performanța companiei.

   2. Depășirea stării de dificultate financiară

Acestea pot include majorarea capitalului social, conversia creanțelor în acțiuni, obținerea de împrumuturi, vânzarea de active sau constituirea de garanții pentru accesul la soluții de finanțare pentru firme mici.

Fiecare măsură trebuie detaliată în ceea ce privește implementarea, termenele și impactul asupra situației financiare.

Important: Un aspect crucial al planului de restructurare este demonstrarea viabilității economice pe termen lung. Acesta trebuie să includă proiecții financiare detaliate pe cel puțin 24 de luni, care să arate capacitatea companiei de a genera fluxuri de numerar suficiente pentru a-și plăti datoriile.

 

Rolul administratorului concordatar în concordatul preventiv

Administratorul concordatarare un rol central în procedura concordatului preventiv, fiind responsabil de buna desfășurare a procesului și de protejarea intereselor debitorului și ale creditorilor. Numit de judecătorul-sindic, administratorul concordatar trebuie să fie un practician autorizat în insolvență, cu experiență relevantă în gestionarea procedurilor complexe.

Principalele responsabilități ale administratorului includ:

  • Întocmirea tabelului creditorilor – acest document esențial cuprinde creditorii cu creanțe certe, contestate sau în litigiu și presupune analiza detaliată a situației financiare a debitorului și verificarea documentelor justificative.
  • Elaborarea și verificarea planului de concordat – administratorul colaborează cu debitorul pentru a se asigura că oferta de restructurare este realistă, fezabilă și conformă cu legislația.
  • Medierea disputelor – soluționează amiabil conflictele dintre debitor și creditori sau între creditori, facilitând consensul și reducând costurile judiciare.
  • Supravegherea implementării planului – monitorizează respectarea obligațiilor asumate de debitor și informează adunarea creditorilor concordatari despre progrese sau eventuale neconformități, prin rapoarte periodice lunare sau trimestriale, asigurând transparența întregii proceduri.

Rolul administratorului judiciar este, așadar, complex și vital. Prin combinarea funcțiilor de analiză financiară, negociere, supraveghere și mediere, acesta contribuie decisiv la succesul concordatului preventiv și la menținerea unui echilibru între interesele debitorului și ale creditorilor.

 

Tratamentul creanțelor și drepturile creditorilor

În cadrul concordatului preventiv, tratamentul creanțelor și respectarea drepturilor creditorilor sunt aspecte fundamentale pentru succesul procedurii. Clasificarea creanțelor se face în funcție de natura, vechimea și gradul de certitudine, ceea ce influențează ordinea de prioritate la plată și drepturile de participare la decizii.

Conform Legii nr. 85/2014 cu modificările și completările ulterioare, creanțele sunt grupate în categorii, fiecare având un tratament specific în planul de restructurare:

  • Creanțele garantate (cu garanții reale) – au de regulă o poziție privilegiată la plată.
  • Creanțele chirografare – sunt tratate conform principiului egalității creditorilor.

O distincție importantă se face între creanțele afectate și neafectate de concordatul preventiv:

  • Creanțele afectate – termenii de plată sunt modificați prin planul de restructurare; creditorii cu creanțe afectate au drept de vot asupra planului.
  • Creanțele neafectate – își păstrează termenii inițiali și nu participă la vot.

Drepturile creditorilor sunt protejate prin mecanisme legale care le permit să:

  • participe la negocieri;
  • voteze asupra planului de restructurare;
  • conteste eventualele nereguli;
  • fie informați transparent cu privire la evoluția procedurii și situația financiară a debitorului;
  • solicita convocarea adunării creditorilor concordatari pentru a discuta implementarea sau modificarea planului.

Respectarea drepturilor creditorilor și aplicarea unui tratament echitabil al creanțelor sunt esențiale pentru reușita concordatului preventiv, asigurând transparența și consensul între părți.

 

Creditul pentru firmă – o alternativă preventivă eficientă la concordatul preventiv

Accesarea unui credit poate fi o alternativă preventivă eficientă la concordatul preventiv, deoarece:

  • Asigură lichiditatea necesară pentru a-ți plăti obligațiile curente fără să intri în proceduri legale complexe.
  • Permite continuarea activității firmei fără a afecta relațiile cu creditorii și fără a crea un istoric de restructurare formal.
  • Oferă timp pentru implementarea unor măsuri interne de optimizare financiară și operațională, reducând riscul de a ajunge în situații critice care ar necesita un concordat.

👉 Dacă problema de lichiditate este controlabilă și pe termen scurt, atunci poți să eviți concordatul preventiv cu ajutorul unui credit pentru capital de lucru și investiții cu Garanții Europene, în valoare de până la 246.000 RON, de la Filbo – o instituție financiară nebancară. Aplici 100% online și:

  • Pentru sume mai mici de 60.000 RON, aprobarea are loc 100% online. Pentru sume mai mari, beneficiezi de sprijin din partea unui consultant.
  • Dobânda este una variabilă, în funcție de ROBOR la 6 luni.
  • Perioada maximă de rambursare este de până la 36 de luni pentru capital de lucru, 48 de luni mixt și 60 de luni pentru investiții. Creditele de până la 60.000 RON au o perioadă de maxim 24 de luni.
  • Pe toată durata contractului ai acces gratuit la un program de facturare online, integrat complet cu ANAF e-Factura.
  • În funcție de suma de care ai nevoie, la aplicare este necesar să încarci extrasul de cont pe ultimele 3 luni și, în unele cazuri, ultima balanță disponibilă (sau ultima declarație unică depusă la ANAF pentru PFA-uri). Pentru un împrumut mai mic de 60.000 RON, nu ai nevoie de niciun document la aplicare.

Pentru ce poți folosi împrumutul? Pentru orice ai nevoie. Indiferent că vorbim despre achitarea unor facturi scadente, plata chiriei, achiziția de materie primă sau de mijloace fixe pentru dezvoltarea activității, creditul Filbo îți este de ajutor!

 

Întrebări frecvente despre concordatul preventiv

În această secțiune răspundem celor mai frecvente întrebări practice legate de accesarea și implementarea concordatului preventiv

1. Concordatul preventiv afectează înregistrările contabile ale firmei?

Da, accesarea concordatului preventiv poate influența modul de raportare a datoriilor și creanțelor în contabilitate, fiind necesară evidențierea restructurării obligațiilor și a modificărilor contractuale în situațiile financiare.

2. Procedura de concordat preventiv este vizibilă în rapoartele financiare externe?

În mod normal, da. Planul de restructurare și derularea procedurii trebuie menționate în notele explicative ale situațiilor financiare pentru a oferi transparență investitorilor și instituțiilor financiare.

3. Poate o companie să solicite concordatul preventiv mai mult de o dată?

În principiu, procedura poate fi reluată dacă firma întâmpină noi dificultăți financiare și îndeplinește condițiile legale, dar instanța va analiza istoricul și fezabilitatea redresării anterioare.

4. Cum influențează concordatul preventiv relația cu băncile și furnizorii?

Creditorii, inclusiv băncile și furnizorii, vor fi informați oficial despre planul de restructurare. Comunicarea clară și negocierea condițiilor poate menține relațiile comerciale și poate preveni măsuri coercitive.

5. Poate concordatul preventiv proteja compania împotriva cererilor de executare silită?

Da, odată ce procedura este admisă de instanță, aceasta suspendă acțiunile creditorilor asupra bunurilor companiei pe durata negocierii și implementării planului.

Sursă foto: Freepik

Surse de documentare pentru articol:

Picture of Ilie Adrian

Ilie Adrian

Vezi și alte articole care te-ar putea ajuta în
dezvoltarea afacerii tale